Știai că în România se aruncă 2,5 milioane de tone de alimente în fiecare an? Da, este o cifră enormă mai ales în contextul în care există mulți români care au dificultăți în procurarea hranei. Este foarte trist și totodată alarmant că atâta mâncare este risipită, în timp ce alți oameni ajung să moară de foame. Tocmai de aceea, în ultima vreme, atât la nivel național, cât și la nivel global se încearcă instaurarea unor măsuri pentru reducerea risipei alimentare. În acest articol vei afla de ce apare și cum poți contribui și tu la combaterea risipei alimentare, un fenomen care a luat mare amploare.

1.Ce este risipa alimentară?

Risipa alimentară reprezintă eliminarea intenționată a alimentelor comestibile și sigure pentru consumul uman în diferite etape ale lanțului de aprovizionare, de la producție, procesare și vânzare, până la nivelul consumatorului final. Se referă la valorile și resursele pierdute în fiecare segment al lanțului alimentar, de la ferme, depozite, supermarketuri și până când ajung în frigiderul fiecăruia dintre noi, devenind o problemă semnificativă în cadrul gestionării globale a alimentației și resurselor.

2.Ce spun datele statistice despre risipa alimentară?

Pentru a avea o imagine de ansamblu și pentru a conștientiza gravitatea acestui fenomen global ți-am pregătit câteva date statistice cu privire la risipa alimentară atât în România, cât și la nivel mondial:

– Românii aruncă zilnic 6000 de tone de alimente, anual 2.5 milioane de tone, ocupând locul 9 în clasamentul UE privind risipa de alimente.

– Fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 kg de mâncare, anual.

– La nivel global aproximativ 17% din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc ( aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sau aproximativ 173 de kg pe cap de locuitor), în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

– 70% din risipa de mâncare provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare.

– peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării, în țările în curs de dezvoltare.

– peste 40% din risipa de alimente apar la nivelul vânzărilor, precum și la consumatori, în țările industrializate.

– Dintre cele 125 până la 160 de miliarde de kilograme de alimente care se irosesc în fiecare an, o mare parte din acestea sunt perfect comestibile.

Nu-i așa că nu sună deloc bine?!

3. Ce impact are risipa de alimente?

Impactul risipei alimentare se răsfrânge în mai multe direcții, având consecințe semnificative asupra societății, economiei și mediului înconjurător.

 

• Impact social: Risipa de alimente exacerbează problema accesului limitat la hrană și a malnutriției în anumite segmente ale populației. În timp ce o mulțime de resurse alimentare sunt irosite, numeroase comunități și indivizi suferă de foame sau nu au acces la o alimentație corespunzătoare. Din acest motiv sunt necesare metode urgente de a îmbunătăți sistemele de distribuție a alimentelor pentru a asigura accesul tuturor la resurse și a înlătura discrepanțele majore dintre indivizi.
• Impact economic: Risipa alimentară implică pierderi financiare considerabile cu impact asupra economiei globale. Resursele utilizate în producția agricolă, procesare, transport, depozitare și comercializare se pierd odată cu alimentele neconsumate. Pentru producători, acest fenomen se traduce prin pierderi directe de venit, în timp ce pentru consumatori, reprezintă o pagubă în bugetul lunar.
• Impact asupra mediului: Risipa de mâncare contribuie semnificativ la degradarea mediului, prin utilizarea ineficientă a resurselor naturale, cum ar fi apa și terenurile, și contribuie la defrișări, pierderea biodiversității și eroziunea solului. De asemenea, procesele de producție și descompunere a alimentelor generate de risipă emit gaze cu efect de seră, cu efecte considerabile asupra schimbărilor climatice.

Din cauza acestor efecte care afectează calitatea vieții, economia și resursele planetei sunt necesare metode de reducere și combatere a risipei alimentare aplicate de la nivel macroscopic (marii producători), la nivel microscopic ( fiecare dintre noi).

4. De ce apare risipa de alimente? 

      

Pentru a putea găsi soluții inteligente împotriva risipei alimentare este necesar să cunoaștem cauzele care o produc. Așadar, hai să vedem împreună de ce apare risipa de mâncare pe durata întregului proces, de la producție până la cumpărator!

 

Pierderea de alimente la ferme

• Recoltă mai mare decât cerere
• Recoltele nu sunt culese din diferite motive, precum vremea, boli, dăunători, prețul de vânzare este mai mic decât costul de producție, produse cu imperfecțiuni
• Îngrijorările legate de siguranța alimentelor, refrigerare și manipulare necorespunzătoare
• Forța de muncă scăzută în raport cu cantitatea de produse care trebuie recoltate.

 

Pierderea de alimente în unitățile de producție

• Se îndepărtează porțiuni comestibile precum pielea, grăsimea, crustele și cojile ( o parte dintre acestea sunt utilizate în alte scopuri, cum ar fi hrană pentru animale, dar chiar și așa o cantitate considerabilă de alimente se risipește)
• Supraproducția
• Deteriorarea produselor
• Probleme tehnice la unitățile de producție
• Ambalajelor insuficiente sau neadecvate
• Tehnologiilor de conservare ineficiente
• Sortarea alimentelor și eliminarea celor care nu corespund anumitor standarde estetice

 

Pierderi de alimente în rețelele de transport și distribuție

• Alterarea alimentelor perisabile transportate necorespunzător
• Deteriorarea produselor din cauza transportului sau manipulării necorespunzătoare
• Respingerea transporturilor de alimente perisabile din diverse motive

 

Risipirea alimentelor în procesul de vânzare

• Alterarea alimentelor perisabile
• Supra-aprovizionarea
• Deteriorarea mărfurilor
• Ambalaje supradimensionate
• Achiziționarea excesivă a alimentelor nepopulare
• Lipsa de personal
• Disponibilitatea alimentelor preparate până la închidere

 

Risipirea alimentelor în restaurante și instituții

• Porții supradimensionate
• Inflexibilitatea gestionării lanțurilor de magazine
• Opțiunile extinse de meniu sau varianta de bufet cu tot ce se poate mânca
• Supra-pregătirea alimentelor
• Depozitarea incorectă a ingredientelor
• Neutilizarea resturilor de mâncare

 

Risipirea alimentelor în gospodării

• Alterarea alimentelor din cauza depozitării necorespunzătoare, a lipsei de vizibilitate în frigidere, a ingredientelor parțial utilizate și a nevoilor de hrană evaluate greșit
• Gătitul în cantitate prea mare
• Confuzie în ceea ce privește etichetele de valabilitate ( ”A se consuma de preferință înainte de” = produsul alimentar își păstrează calitatea până la data respectivă, dar poate fi consumat și ulterior; ”A se consuma până la data de” = produsul alimentar poate fi consumat în siguranță până la data respectivă și nu e recomandat să fie consumat ulterior)
• Cumpărare în cantitate prea mare
• Lipsa planificării cumpărăturilor

5. Sfaturi pentru combaterea risipei alimentare

Combaterea risipei alimentare a devenit un subiect tot mai dezbătut în ultima perioadă, la nivel mondial se încearcă găsirea și implementarea diferitelor soluții în acest sens. Procesul este unul dificil deoarece populația trebuie întâi să conștientizeze problema și, ulterior,  să-și dorească să contribuie la rezolvarea ei. Totuși, cu pași mici fiecare dintre noi putem să reducem risipa de mâncare. Echipa noastră a pregătit mici sfaturi și trucuri pe care le poți aplica fie că ești consumator sau producător! Citește în continuare și încearcă să aplici în viața de zi cu zi!

5.1. Cum pot contribui producătorii la reducerea risipei de alimente?

Indiferent că deții o afacere extinsă sau una locală, dacă aplici anumite strategii de combatere a risipei alimentare poți face diferența! Atunci când fiecare producător va ține cont de câteva sfaturi simple, cu siguranță statisticile cu privire la procentul de alimente aruncate ar scădea considerabil! Iată ce poți implementa în afacerea ta:

 

• Optimizează procesele de recoltare - Folosește tehnologii și metode moderne pentru a preveni pierderile sau deteriorarea recoltelor, implementează practici agricole sustenabile, planifică atent cantitatea de produse pe care urmează să le recoltezi și ia în considerare condițiile comerciale existente.
• Cooperează cu lanțurile de aprovizionare - Menține o relație strânsă cu transportatorii, depozitele și retaileri pentru a te asigura că produsele sunt manipulate corect, stocate și transportate în condiții care minimizează riscul de deteriorare.
• Folosește ambalaje de calitate - Utilizarea de ambalaje inovatoare care să prelungească prospețimea produselor sau să permită transportul în condiții optime poate determina reducerea risipei alimentare. ro îți oferă soluții eficiente de ambalare pentru produsele tale, încearcă-le!

500 buc Pungi panificatie CAST 260*450 mm cu gauri de aerisire

 

• Valorifică și produselor de calitate inferioară - Găsește alte moduri de valorificare ale produselor care nu îndeplinesc standardele estetice, nu le arunca.
• Implică-te în parteneriate - Colaborează cu instituții de cercetare, ONG-uri și organisme guvernamentale pentru a beneficia de educație, resurse și suport.
• Donează - Alege să oferi produsele rămase către sectoare defavorizate ale populației, către cantine sau cămine sociale.

5.2. Cum pot contribui cetățenii la combaterea risipei alimentare?

Nu doar risipa de alimente de la nivel înalt face diferența, ci și cea pe care o facem fiecare dintre noi în propria gospodărie. Încearcă să ții cont de mici sfaturi și trucuri pentru reducerea risipei alimentare, dar și pentru a economisi bani:

 

• Planifică-ți mesele înainte de a merge la cumpărături - Gândește-te ce vrei să gătești în ziua sau săptămâna respectivă, așa vei știi clar ce ai de cumpărat și nu vei cumpăra mai mult decât este necesar că poate faci și rețeta aia pe care ai văzut-o pe internet.
• Fă-ți o listă de cumpărături și nu te abate de la ea indiferent cât de atractive ar fi ofertele promoționale.
• Cumpără pâinea sau produsele de patiserie ambalate în pungi de panificație - Se vor păstra mai mult timp proaspete și nu va fi nevoie să le arunci a doua zi.

500 buc Pungi patiserie BOPP 120*350 mm

 

• Alege să cumperi și fructe sau legume ”urâte” mai ales atunci când le folosești pentru compot, dulceață, zacuscă.
• Comandă porții mai mici împarte porțiile cu cei dragi atunci când mergi la restaurant sau cere la pachet mâncarea rămasă.
• Dacă ți-au mai rămas diferite produse în frigider sau în dulap, atunci când vii de la cumpăraturi asigură-te că produsele abia cumpărate sunt depozitate mai în spate, așa vei consuma întâi produsele rămase.

100 buc Pungi vacuum gofrate uz casnic 300*500*0.090

 

• Înțelege diferențele dintre etichetele de valabilitate - ”A se consuma de preferință înainte de” = calitate; ”A se consuma până la data de” = siguranță
• Folosește resturile alimentare pentru a face noi rețete gustoase - Găsești o mulțime de idei pentru a reutiliza anumite alimente (pizza, salate, tocănițe plăcinte, sucuri etc.).
• Congelează alimentele rămase sau videază-le pentru a-și păstra mai mult timp prospețimea - În categoria noastră de pungi găsești mai multe variante care să te ajute la ambalarea alimentelor.

Pungi ZIPLOCK 180*250 mm, set 100 buc

• Dacă ai prea multă mâncare împarte cu alții sau donează-o oamenilor străzii.
• Sprijină producătorii locali - Cumpără mai des din piețe sau de la cunoscuții tăi.
• Ai grijă ca setările frigiderului și congelatorului să fie potrivite pentru a preveni alterarea alimentelor.

Așadar, acest fenomen este unul îngrijorător și ar trebui să îl conștientizăm, iar apoi să ne dorim să îl combatem! Împreună putem găsi soluții inteligente împotriva risipei alimentare!